butcher

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Butcher

engleză

(English)

Etimologie

Din engleză medie, care provine din anglo-normandă boucher < franceză veche bouchier ‎(„măcelar de capre”), din bouc ‎(„capră”). Inevitabil de origine germanică.

Pronunție

  • (Anglia) AFI: /ˈbʊtʃə(ɹ)/
  • (SUA) AFI: /ˈbʊt͡ʃɚ/


Substantiv

butcher, pl. butchers

  1. (alim.) măcelar
    I have to stop by the butcher on my way home to buy some lamb chops.
  2. (p.ext.) măcelar, ucigaș sângeros, casap
    In the mob, Joe was known as the "Butcher".
  3. (argou rimat din Cockney) privire, ocheadă
  4. (fam.; ieșit din uz) vânzător de dulciuri și bomboane la teatru, la circ, pe tren, etc.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Verb


Conjugarea verbului
to butcher
Infinitiv to butcher
Prezent simplu
pers. 3 sg.
butchers
Trecut simplu butchered
Participiu trecut butchered
Participiu prezent butchering
  1. (alim.) a măcelări, a căsăpi
    He butchered the cow.
  2. (fig.) a măcelări, a căsăpi, a masacra, a extermina
  3. (fig.) a distruge, a ciopârți, a masacra
    The band at that bar really butchered "Hotel California".

Sinonime

Vezi și

Etimologie

Din butch.

Adjectiv

  1. forma de comparativ pentru butch.

Referințe