cânt

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a cânta (derivat regresiv).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cânt
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cânt cânturi
Articulat cântul cânturile
Dativ-Genitiv cântului cânturilor
Vocativ cântule cânturilor
  1. cântare, cântec; ciripit de păsări.
  2. poezie (însoțită uneori de melodie).
  3. parte, diviziune a unui poem epic.


Traduceri

Referințe