cameleon

De la Wikționar, dicționarul liber
Un cameleon

română

Etimologie

Din franceză caméléon < latină chamaeleon. Provine din greacă antică χαμαιλέων (khamaileōn); compus din χαμαί (khamai) („pe pământ”) + λέων (leon) („leu”).

Pronunție

  • AFI: /ka.me.leˈon/


Substantiv


Declinarea substantivului
cameleon
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cameleon cameleoni
Articulat cameleonul cameleonii
Genitiv-Dativ cameleonului cameleonilor
Vocativ ' '
  1. (zool.) (Chamaeleonidae) reptilă arboricolă și insectivoră din regiunile tropicale, cu gheare ca un clește, care o ajută să se prindă de copaci, și cu proprietatea de a-și schimba culoarea pielii potrivit mediului înconjurător.
  2. (fig.) persoană care-și schimbă purtarea și convingerile după împrejurări.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe