chiulaf

română

Etimologie

Din turcă külâh.

Pronunție

• AFI: /kjuˈlaf/

Substantiv

Declinarea substantivului chiulaf
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chiulaf	chiulafuri
Articulat	chiulaful	chiulafurile
Genitiv-Dativ	chiulafului	chiulafurilor
Vocativ	chiulafule	chiulafurilor

1. (înv.) un fel de căciulă turcească mare (în jurul căreia se înfășura turbanul).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online