Sari la conținut

church

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Church

(English)

Variante

Etimologie

Din engleza medie chirche, care provine din engleza veche ċiriċe < proto-germanică *kirikōn. De origine greacă κυριακόν (kuriakon), forma neutră al lui κυριακός (kuriakos) < κύριος (kurios, "domn, stăpân").

Pronunție

  • AFI: /'ʧɜːʧ/ (Anglia)
  • AFI: /'tʃɜrtʃ/ (SUA)


Substantiv

church, (nenumărabil și numărabil; pl. churches)

  1. (numărabil) biserică
    This building used to be a church before being converted into a library.
  2. (numărabil) biserică (ortodoxă etc.)
    The Church of England separated from the Roman Catholic Church in 1534.
  3. (numărabil) credincioși
    These worshippers comprise the Church of Christ.
  4. (nenumărabil) serviciu divin, slujbă
    She wanted to be married in church.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to church
Infinitiv to church
Prezent simplu
pers. 3 sg.
churches
Trecut simplu churched
Participiu trecut churched
Participiu prezent churching
  1. (rar) a duce la biserică (pomana) noului născut
  2. a se introduce în rândul credincioșilor

Referințe