comandant suprem

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din comandant + suprem.

Pronunție

  • AFI: /ko.man'dant su'prem/


Cuvânt compus

comandant suprem

  1. funcție de comandant al forțelor armate ale unui stat, îndeplinită fie de ministrul forțelor armate, fie de către șeful statului; persoană care îndeplinește această funcție.
  2. funcție de comandant al forțelor armate ale unui grup de state aliate, mai ales în timp de război; persoană care îndeplinește această funcție.


Traduceri

Referințe