comutație
Etimologie
Din franceză commutation.
Pronunție
- AFI: /ko.mu'ta.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului comutație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comutație | comutații |
| Articulat | comutația | comutațiile |
| Genitiv-Dativ | comutației | comutațiilor |
| Vocativ | comutație | comutațiilor |
- totalitatea operațiilor, manuale sau automate, de conectare și de deconectare a liniilor în vederea realizării unei legături telefonice.
- proces de schimbare rapidă a sensului sau a valorii curentului dintr-o secțiune a înfășurării indusului unei mașini electrice cu colector când lamelele la care este legată trec pe sub perii.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online