conductanță
Aspect
Etimologie
Din franceză conductance.
Pronunție
- AFI: /kon.duk'tan.ʦə/
Declinarea substantivului conductanță | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | conductanță | conductanțe |
Articulat | conductanța | conductanțele |
Genitiv-Dativ | conductanței | conductanțelor |
Vocativ | ... | ... |
- mărime definită prin capacitatea de (conducere a curentului electric) conductibilitate electrică a unui corp sau circuit, egală cu raportul dintre intensitatea curentului electric continuu care străbate un conductor și tensiunea continuă aflată la capetele sale.
Cuvinte derivate
- conduce
- conducere
- conduct
- conductă
- conductibil
- conductibilitate
- conductiv
- conductivitate
- conductometrie
- conductor
- conducție
Traduceri
mărime fizică
|
|