conte

română

Etimologie

Din franceză comte.

Pronunție

• AFI: /'kon.te/

Substantiv

Declinarea substantivului conte
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conte	conte
Articulat	conteul	conții
Genitiv-Dativ	conteului	conților
Vocativ	conteule	conților

1. (în orânduirea feudală) mare senior, conducător al unei provincii, care, pe pământurile sale, avea drepturi absolute.
2. titlu de noblețe ereditar, intermediar între viconte și marchiz (în Occident) sau între baron și prinț (în Rusia); persoană având acest titlu.

Traduceri

Traduceri

afrikaans: graaf (Afrikaans) armeană: կոմս (հայերեն) (koms) bretonă: kont (brezhoneg) m. bulgară: граф (български) m. catalană: comte (català) m. cehă: hrabě (čeština) m. daneză: greve (dansk) engleză: earl (English), count (English) esperanto: grafo (Esperanto) estoniană: krahv (eesti) finlandeză: kreivi (suomi) franceză: comte (français) m. germană: Graf (Deutsch) m. greacă: κόμης (Ελληνικά) (kómis) m.

islandeză: greifi (íslenska) m. italiană: conte (italiano) m. latină: comes (Latina) m. letonă: grāfs (latviešu) m. lituaniană: grafas (lietuvių) m. macedoneană: гроф (македонски) (gróf) m. maghiară: gróf (magyar) neerlandeză: graaf (Nederlands) m. norvegiană: greve (norsk) poloneză: hrabia (polski) m. portugheză: conde (português) m. rusă: граф (русский) (gráf) m. spaniolă: conde (español) m. suedeză: greve (svenska) c.

Etimologie

Din franceză conte.

Pronunție

• AFI: /'kon.te/

Substantiv

Declinarea substantivului conte
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conte	conte
Articulat	conteul	conții
Genitiv-Dativ	conteului	conților
Vocativ	conteule	conților

1. creion gros, negru, cu mină făcută din grafit, argilă și plombagină, folosit în grafică.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• coneț

Referințe

• DEX '98 via DEX online