contrabandă

română

Etimologie

Din franceză contrebande.

Pronunție

• AFI: /kon.tra'ban.də/

Substantiv

Declinarea substantivului contrabandă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	contrabandă	contrabande
Articulat	contrabanda	contrabandele
Genitiv-Dativ	contrabandei	contrabandelor
Vocativ	contrabandă	contrabandelor

1. trecere clandestină peste graniță a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale; (p.ext.) marfă adusă sau sustrasă în acest mod.

Cuvinte derivate

• contrabandist

Locuțiuni

• (loc.adj.) de contrabandă = (despre mărfuri) trecut sau destinat a fi trecut peste graniță în mod clandestin; (fig.) rezultat prin înșelătorie, fără valoare, fals.
• (loc.adv.) prin contrabandă = în mod ilegal, clandestin, pe ascuns.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• carbonatând

Referințe

• DEX '98 via DEX online