coopera

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză coopérer < latină cooperari. Confer italiană cooperare.

Pronunție

  • AFI: /ko.o.pe'ra/


Verb


Conjugarea verbului
coopera
Infinitiv a coopera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cooperez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să coopereze
Participiu cooperat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a lucra împreună cu cineva, a colabora, a-și da concursul, a conlucra.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe