corion

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză chorion.

Pronunție

  • AFI: /ko.riˈon/


Substantiv


Declinarea substantivului
corion
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corion corioane
Articulat corionul corioanele
Genitiv-Dativ corionului corioanelor
Vocativ corionule corioanelor
  1. înveliș extern al embrionului la vertebratele superioare.
  2. strat profund al pielii, în care se găsesc vase sanguine și nervi.


Traduceri

Anagrame

Referințe