cositori
română
Etimologie
Din cositor.
Pronunție
- AFI: /ko.si.to'ri/
Verb
| Conjugarea verbului cositori | |
| Infinitiv | a cositori |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
cositoresc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să cositorească |
| Participiu | cositorit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a acoperi suprafața interioară a unui vas, a unei piese etc. de metal cu un strat subțire de cositor pentru a împiedica oxidarea; a spoi.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online