cratimă

română

Etimologie

Din neogreacă κράτημα (krátima).

Pronunție

• AFI: /ˈkra.ti.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului cratimă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cratimă	cratime
Articulat	cratima	cratimele
Genitiv-Dativ	cratimei	cratimelor
Vocativ	cratimă	cratimelor

1. semn grafic (-) folosit pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună, pentru a despărți cuvintele în silabe etc.; liniuță de unire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• marcați
• rătăcim

Referințe

• DEX '98 via DEX online