crestătură
Etimologie
Din a cresta + sufixul -ătură.
Pronunție
- AFI: /kres.tə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului crestătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | crestătură | crestături |
| Articulat | crestătura | crestăturile |
| Genitiv-Dativ | crestăturii | crestăturilor |
| Vocativ | crestătură | crestăturilor |
- semn făcut prin tăiere, prin crestare; tăietură.
- (la pl.) procedeu al artei populare de ornamentare a lemnului prin cioplire, scrijelare sau crestare, folosit la elementele arhitectonice, la piesele de mobilier, la unelte și obiecte de uz casnic etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online