cruciuliță

română

Etimologie

Din cruce + sufixul -uliță.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului cruciuliță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cruciuliță	cruciulițe
Articulat	cruciulița	cruciulițele
Genitiv-Dativ	cruciuliței	cruciulițelor
Vocativ	cruciuliță	cruciulițelor

1. diminutiv al lui cruce; cruciță.
2. cusătură artistică de mână, foarte folosită în portul național și în lucrăturile românești.
3. nume dat mai multor plante erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene (Senecio).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arcticului
• crăcitului

Referințe

• DEX '98 via DEX online