crupier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză croupier.

Pronunție

  • AFI: /kru.pi'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
crupier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crupier crupieri
Articulat crupierul crupierii
Genitiv-Dativ crupierului crupierilor
Vocativ crupierule crupierilor
  1. persoană care, la o casă de jocuri de noroc, distribuie sau adună jetoanele sau banii pierduți și, respectiv, plătește câștigurile jucătorilor.


Traduceri

Anagrame

Referințe