curătură
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ku.rə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului curătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | curătură | curături |
| Articulat | curătura | curăturile |
| Genitiv-Dativ | curăturii | curăturilor |
| Vocativ | curătură | curăturilor |
- loc într-o pădure curățat de arbori, de mărăcini etc. pentru a putea fi cultivat; runc.
- deal sau povârniș acoperit cu vii.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online