curieră

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din curier.

Pronunție

  • AFI: /ku.ri'e.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
curieră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ curieră curiere
Articulat curiera curierele
Genitiv-Dativ curierei curierelor
Vocativ curiero curierelor
  1. persoană (în serviciul unei instituții) însărcinatăducă la destinație corespondență, mesaje etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe