debleu
română
Etimologie
Din franceză déblai.
Pronunție
- AFI: /deˈblew/
Substantiv
| Declinarea substantivului debleu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | debleu | debleuri |
| Articulat | debleul | debleurile |
| Genitiv-Dativ | debleului | debleurilor |
| Vocativ | debleule | debleurilor |
- săpătură făcută sub nivelul terenului natural în vederea executării platformei unui drum ori a unei căi ferate sau a construirii unui canal deschis.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online