debrețin

română

Etimologie

Din germană Debreziner.

Pronunție

• AFI: /de.bre'ʦin/

Substantiv

Declinarea substantivului debrețin
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	debrețin	debrețini
Articulat	debreținul	debreținii
Genitiv-Dativ	debreținului	debreținilor
Vocativ	debreținule	debreținilor

1. cârnat preparat dintr-un amestec de carne tocată de vită și de porc, introdus în intestine subțiri de porc și segmentat prin răsucirea unor bucăți de circa 10 cm.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online