decava

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză décaver.

Pronunție

  • AFI: /de.ka'va/


Verb


Conjugarea verbului
(se) decava
Infinitiv a (se) decava
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) decavez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) decaveze
Participiu decavat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) (fam.) a pierde sau a facepiardă toți banii, a da sau a lua (cuiva) toți banii, a rămâne sau a lăsa pe cineva fără un ban, a (se) ruina (la jocul de cărți sau la alte jocuri de noroc).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe