decoperta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din des- + a coperta.

Pronunție

  • AFI: /de.ko.per'ta/


Verb


Conjugarea verbului
decoperta
Infinitiv a decoperta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
decopertez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să decoperteze
Participiu decopertat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a desface acoperișul unei construcții.
  2. (v.tranz.) (spec.) a dezveli un zăcământ (care se exploatează la suprafață).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe