defila

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză défiler.

Pronunție

  • AFI: /de.fi'la/


Verb


Conjugarea verbului
defila
Infinitiv a defila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
defilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să defileze
Participiu defilat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre trupe sau despre o mulțime) a trece în pas cadențat în coloană (de marș) prin față comandanților sau reprezentanților autorităților, pentru a da onorul, cu ocazia unei parade, a unei serbări sau a unei inspecții; (despre persoane, cortegii) a trece în șir (prin față cuiva).
  2. (v.intranz.) (fig.) a se succeda.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe