denatura

română

Etimologie

Din franceză dénaturer < latină denaturare.

Pronunție

• AFI: /de.na.tu'ra/

Verb

Conjugarea verbului denatura
Infinitiv	a denatura
Indicativ prezent pers. 1 sg.	denaturez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să denatureze
Participiu	denaturat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a schimba intenționat natura, caracterele distinctive ale unui lucru.

   A denatura sensul, adevărul celor spuse de cineva.

2. (fig.) a schimba caracterul unui lucru; a altera; a deforma.

Sinonime

• 1: stâlci
• 2: altera, contraface, deforma, escamota, falsifica, măslui, mistifica, răstălmăci, (fig.) silui, (înv. fig.) sminti, strâmba

Cuvinte derivate

• denaturare
• denaturat

Traduceri

a deforma

engleză: falsify (English), destort (English) franceză: dénaturer (français) italiană: denaturare (italiano)

latină: denaturare (Latina) maghiară: denaturál (magyar) suedeză: förvrida (svenska), förvanska (svenska)

Referințe

• DEX online