derapare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a derapa.

Pronunție

  • AFI: /de.ra'pa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
derapare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ derapare derapări
Articulat deraparea derapările
Genitiv-Dativ derapării derapărilor
Vocativ derapare derapărilor
  1. faptul de a derapa.
  2. deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei.
  3. deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea mică.


Traduceri

Anagrame

Referințe