discurs

română

Etimologie

Din franceză discours < latină discursus.

Pronunție

• AFI: /dis'kurs/

Substantiv

Declinarea substantivului discurs
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	discurs	discursuri
Articulat	discursul	discursurile
Genitiv-Dativ	discursului	discursurilor
Vocativ	discursule	discursurilor

1. expunere făcută în fața unei adunări; cuvântare.
2. (franțuzism înv.) tratare în scris a unui subiect de natură științifică sau literară.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online