drăguț
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /drəˈguʦ/
Adjectiv
Declinarea adjectivului drăguț | ||
Singular | Plural | |
Masculin | drăguț | drăguți |
Feminin | drăguță | drăguțe |
Neutru | drăguț | drăguțe |
- drăgălaș, frumușel, grațios (ca înfățișare sau comportare); iubit, drag.
Expresii
- A fi sau a se arăta, (adverbial) a se purta drăguț (cu sau față de cineva) = a fi amabil, binevoitor (cu cineva)
Traduceri
Traduceri
Substantiv
Declinarea substantivului drăguț | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | drăguț | drăguți |
Articulat | drăguțul | drăguții |
Genitiv-Dativ | drăguțului | drăguților |
Vocativ | drăguțule | drăguților |
- (fam.) termen alintător cu care te adresezi unei persoane iubite sau folosit când vorbești despre o asemenea persoană.
- (pop.) iubit, ibovnic, amant.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online