dublaj
română
Etimologie
Din franceză doublage.
Pronunție
- AFI: /du'blaʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului dublaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dublaj | dublaje |
| Articulat | dublajul | dublajele |
| Genitiv-Dativ | dublajului | dublajelor |
| Vocativ | dublajule | dublajelor |
- faptul de a dubla; (în special) înregistrare a dialogului sau a cântecului vocal dintr-un film de către o altă persoană decât titularul rolului respectiv și cu maximum de sincronizare; înlocuire a dialogului din coloana sonoră originală a unui film cu o versiune tradusă oral.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online