maximum

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din latină maximum, franceză maximum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
maximum
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ maximum maximumuri
Articulat maximumul maximumurile
Genitiv-Dativ maximumului maximumurilor
Vocativ maximumule maximumurilor
  1. limita superioară peste care nu se poate trece; maxim.
  2. cea mai mare cantitate, valoare, intensitate; maxim.
  3. (adverbial) în cantitatea, timpul, spațiul maxim posibil.

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Referințe