enfant

De la Wikționar, dicționarul liber

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche enfant, enfes < latină īnfāns („care nu vorbește”).

Pronunție

  • AFI: /ɑ̃.fɑ̃/


Substantiv

enfant m.f., enfants pl.

  1. copil, copilă
  2. (spec.) fiu, fiică
  3. (p.ext.) descendent, progenitură
  4. (fam.) termen de alintare
    Ma chère enfant, écoutez-moi.

Sinonime

Antonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Hiponime

Expresii


Adjectiv


Declinarea adjectivului
enfant
Singular Plural
Masculin enfant enfant
Feminin enfant enfant
  1. copilăresc, infantil
    Il est très enfant.

Sinonime

Referințe





occitană

(occitan)

Variante

Etimologie

Inevitabil din latină īnfāns („care nu vorbește”).

Pronunție


Substantiv

enfant m., enfants pl.

  1. copil

Sinonime

Referințe