etalona

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză étalonner.

Pronunție

  • AFI: /e.ta.lo'na/


Verb


Conjugarea verbului
etalona
Infinitiv a etalona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
etalonez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să etaloneze
Participiu etalonat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a grada scara unui instrument de măsură; a verifica gradarea unui instrument de măsură.
  2. (v.tranz.) a marca, a fixa valoarea reală a mărimii de măsurat; a compara direct o măsură-model cu un etalon, a stabili un etalon.
  3. (v.tranz.) a uniformiza planurile și secvențele dintr-un film din punctul de vedere al densității optice și al culorii.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe