feregea
română
Etimologie
Din turcă ferāce.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului feregea | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | feregea | feregele |
| Articulat | feregeaua | feregelele |
| Genitiv-Dativ | feregelei | feregelelor |
| Vocativ | feregea | feregelelor |
- manta ori pelerină din stofă fină și subțire sau din mătase, purtată odinioară de boieri sau de soțiile lor peste îmbrăcămintea obișnuită.
- văl cu care femeile musulmane își acoperă fața.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online