manta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
manta

română

Etimologie

Din poloneză manta, ucraineană манта (manta).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
manta
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ manta mantale
Articulat mantaua mantalele
Dativ-Genitiv mantalei mantalelor
Vocativ manta mantalelor
  1. haină lungă, groasă sau impermeabilă care apără de frig, de ploaie etc.; (spec.) palton de uniformă militară.
  2. (înv.) mantie.
  3. înveliș care servește pentru a proteja o piesă sau un sistem tehnic.
  4. (la gasteropode) răsfrângere a tegumentului care căptușește cochilia; palium.

Cuvinte derivate

Expresii

  • Manta de vreme rea = om pe care nu-l bagi în seamă decât atunci când ai nevoie de el
  • A-și întoarce mantaua după vânt = a-și schimba atitudinea după împrejurări
  • A-și găsi mantaua (cu cineva) = a o păți (cu cineva), a avea necazuri (cu cineva)


Traduceri

Anagrame

Referințe