Sari la conținut

forja

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză forger.

Pronunție

  • AFI: /forˈʒa/


Verb


Conjugarea verbului
forja
Infinitiv a forja
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 forjez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să forjeze
Participiu forjat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a lucra, a prelucra un metal sau un aliaj prin deformare plastică, la cald sau la rece, cu ajutorul unui ciocan sau al unei prese.


Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=forja&oldid=999936”