fugar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a fugi + sufixul -ar.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
fugar
Singular Plural
Masculin fugar fugari
Feminin fugară fugare
Neutru fugar fugare
  1. care a fugit dintr-un loc (pe ascuns) pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere, de o situație grea sau penibilă; dezertor, evadat, fugit.
  2. care trece repede, fără a putea fi reținut; fugitiv, nestatornic, trecător.
  3. care nu se oprește mult asupra unui lucru.
  4. (despre cai) fugaci.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
fugar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fugar fugari
Articulat fugarul fugarii
Genitiv-Dativ fugarului fugarilor
Vocativ fugarule fugarilor
  1. persoană, ființă care a fugit dintr-un loc (pe ascuns) pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere, de o situație grea sau penibilă; dezertor, evadat, fugit.
  2. cal.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe