gabarit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză gabarit.

Pronunție

  • AFI: /ga.ba'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
gabarit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gabarit gabarite
Articulat gabaritul gabaritele
Genitiv-Dativ gabaritului gabaritelor
Vocativ gabaritule gabaritelor
  1. șablon în al cărui contur, format din linii drepte sau curbe, trebuie să se cuprindă dimensiunile unui profil; contur, format din linii drepte sau curbe, care limitează dimensiunile maxime ale profilului unui obiect, ale unei construcții etc.
  2. greutate care depășește limita maximă admisă sau pe cea normală.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe