helicon

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză hélicon.

Pronunție

  • AFI: /he.li'kon/


Substantiv


Declinarea substantivului
helicon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ helicon helicoane
Articulat heliconul helicoanele
Genitiv-Dativ heliconului helicoanelor
Vocativ heliconule helicoanelor
  1. instrument muzical de suflat din alamă, asemănător cu tuba, folosit în fanfarele militare, alcătuit dintr-un tub încovoiat în formă de spirală, prin care trec capul și mâna dreaptă a instrumentistului și cu care sunt emise tonuri grave.


Traduceri

Referințe