Sari la conținut

indicare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Derivat din a indica.

Pronunție

  • AFI: /in.di'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
indicare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ indicare indicări
Articulat indicarea indicările
Genitiv-Dativ indicării indicărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a indica.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri





(italiano)

Etimologie

Din latină indicare.

Pronunție

  • AFI: /in.di.ˈka.re/


Verb

  1. a indica
  2. a arăta, a marca, a însemna
  3. a recomanda, a sfătui

Sinonime

Cuvinte derivate





(Latina)

Etimologie

Derivat regresiv din indicō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. forma de infinitiv prezent pentru indicō.