insuficient

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină insufficiens, insufficientis, italiană insufficiente.

Pronunție

  • AFI: /in.su.fi.ʧi'ent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
insuficient
Singular Plural
Masculin insuficient insuficienți
Feminin insuficientă insuficiente
Neutru insuficient insuficiente
  1. (adesea adverbial) care nu este suficient, de ajuns (cantitativ), care nu satisface (calitativ), nesatisfăcător; nemulțumitor.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
insuficient
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ insuficient insuficienți
Articulat insuficientul insuficienții
Dativ-Genitiv insuficientului insuficienților
Vocativ insuficientule insuficienților
  1. calificativ sub limita de trecere (la un examen).


Traduceri

Referințe