joy

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie joye, care provine din franceza veche joie < latină gaudia, gaudium < gaudēre ("a se bucura, a jubila").

Pronunție


Substantiv

joy, (nenumărabil și numărabil; pl. joys)

  1. bucurie, fericire; jovialitate, veselie, voioșie
    They will be a source of strength and joy in your life.
  2. (ocazie de) bucurie
    The joys and demands of new parents.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii


Verb


Conjugarea verbului
to joy
Infinitiv to joy
Prezent simplu
pers. 3 sg.
joys
Trecut simplu joyed
Participiu trecut joyed
Participiu prezent joying
  1. a (se) bucura, a (se) înveseli

Sinonime

Referințe