lăcomi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din lacom.

Pronunție

  • AFI: /lə.ko'mi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) lăcomi
Infinitiv a (se) lăcomi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) lăcomesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) lăcomească
Participiu lăcomit
Conjugare IV
  1. (v.intranz. și refl.) a pofti ceva cu lăcomie; a râvni la ceea ce aparține altuia.
  2. (v.refl.) a se lăsa cuprins, stăpânit de lăcomie, a se arăta fără cumpătare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe