mânjeală

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) mânji + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /mɨn'ʒe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mânjeală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mânjeală mânjeli
Articulat mânjeala mânjelile
Genitiv-Dativ mânjelii mânjelilor
Vocativ mânjeală mânjelilor
  1. faptul de a (se) mânji.
  2. murdărie.
  3. (reg.) amestec de lut și de baligă, cu care se ung casele țărănești de lemn înainte de a se tencui și vărui.
  4. un fel de pastă făcută din sămânță de in sau din tărâțe, cu care se unge urzeala de cânepă ca să nu se rupă firele la țesut.


Traduceri

Referințe