maniacă
Etimologie
Din maniac.
Pronunție
- AFI: /ma.ni'a.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului maniacă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | maniacă | maniace |
| Articulat | maniaca | maniacele |
| Genitiv-Dativ | maniacei | maniacelor |
| Vocativ | maniaco | maniacelor |
- persoană care suferă de o manie; (p.ext.) persoană care este obsedat de o idee fixă sau care manifestă o preocupare exagerată pentru ceva, având adesea deprinderi ciudate; tipicară.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online