Sari la conținut

marten

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Marten, Mårten

(English)

Etimologie

Din engleza medie martren, martryn, care provine din anglo-normandă martrine („blană de jder”) < neerlandeza veche *marþrin („făcut din blană de jder”), din *marþra („jder”) (confer neerlandeză marter).

Provine din proto-germanică *marþuz (confer germana de jos Mort, friziană (de vest) murd și engleza veche mearþ), în mod original însemna „nuntă”. Vedeți și marry.

Pentru dezvoltarea înțelesului, confer italiană donnola („nevăstuică”), din donna („doamnă”) și neogreacă νυφίτσα (nyfítsa, „nevăstuică”), din νύφη (nýfi, „mireasă”).

Pronunție

  • AFI: /ˈmɑrtn/


Substantiv

marten, pl. martens

  1. (zool.) jder

Cuvinte compuse

Omofone

Vezi și

Etimologie

Confer martin.

Substantiv

  1. formă învechită pentru martin.

Referințe