mocni

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) moknonti „a uda, a muia”.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
mocni
Infinitiv a mocni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
mocnesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să mocnească
Participiu mocnit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre foc) a arde înăbușit, fără flacără; a arde sub cenușă; a fi pe punctul de a se stinge.
  2. (v.intranz.) (fig.) a-și trece vremea fără folos, a sta inactiv; a lâncezi, a zăcea, a vegeta.
  3. (v.intranz.) a sta în așteptare, gata să izbucnească; a nutri sentimente de ură, de revoltă etc., a fierbe; a sta posomorât și tăcut.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe