mocni
Etimologie
Din slavă (veche) moknonti „a uda, a muia”.
Pronunție
- AFI: /mok'ni/
Verb
| Conjugarea verbului mocni | |
| Infinitiv | a mocni |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
mocnesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să mocnească |
| Participiu | mocnit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (despre foc) a arde înăbușit, fără flacără; a arde sub cenușă; a fi pe punctul de a se stinge.
- (v.intranz.) (fig.) a-și trece vremea fără folos, a sta inactiv; a lâncezi, a zăcea, a vegeta.
- (v.intranz.) a sta în așteptare, gata să izbucnească; a nutri sentimente de ură, de revoltă etc., a fierbe; a sta posomorât și tăcut.
Cuvinte derivate
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online