montaj

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză montage.

Pronunție

  • AFI: /mon'taʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
montaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ montaj montaje
Articulat montajul montajele
Genitiv-Dativ montajului montajelor
Vocativ montajule montajelor
  1. montare; (concr.) ansamblu, sistem rezultat în urma unei montări.
  2. reunire a unor imagini (picturale, grafice, fotografice) independente sau a unora care fac parte dintr-o compoziție pentru a obține un ansamblu; (concr.) ansamblu realizat astfel.
  3. fază finală în tehnica de lucru a unui film, care cuprinde selectarea scenelor, stabilirea ordinii și lungimii definitive a secvențelor, mixajul cu acompaniamentul sonor etc. în conformitate cu succesiunea indicată de scenariu și cu viziunea artistică a regizorului.
  4. combinarea într-o ordine succesivă logică și într-un tot unitar, a scenelor și a episoadelor caracteristice dintr-o operă literară, dintr-o compoziție muzicală etc., în vederea unei transmisiuni radiofonice, de televiziune sau pentru un spectacol.
    Montaj literar.


Traduceri

Referințe