mustăcire
Aspect
Etimologie
Din a mustăci.
Pronunție
- AFI: /mus.tə'ʧi.re/
Substantiv
Declinarea substantivului mustăcire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mustăcire | mustăciri |
Articulat | mustăcirea | mustăcirile |
Genitiv-Dativ | mustăcirii | mustăcirilor |
Vocativ | mustăcire | mustăcirilor |
- (rar) faptul de a mustăci; semn de nemulțumire, cârtire.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online