murseca

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Variante

Etimologie

Din latină morsicāre, din morsum.

Pronunție

  • AFI: /mur.se'ka/


Verb


Conjugarea verbului
murseca
Infinitiv a murseca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
mursec
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să mursece
Participiu mursecat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (pop.) a mușca rupând, sfâșiind.
  2. a mânca cu lăcomie, înghițind pe nemestecate.
  3. (reg.) a strivi, a zdrobi oasele sau carnea unei ființe (vii).
  4. (fig.) a bate pe cineva.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe