mutacism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză mutacisme.

Pronunție

  • AFI: /mu.ta'ʧism/


Substantiv


Declinarea substantivului
mutacism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mutacism invariabil
Articulat mutacismul invariabil
Genitiv-Dativ mutacismului invariabil
Vocativ mutacismule invariabil
  1. refuz deliberat de comunicare în virtutea unei tendințe simulatorii sau datorită atitudinii de supraestimare, opoziționism etc.
  2. pronunțare a unei consoane (mai ales a lui m, b, p) în locul alteia.


Traduceri

Anagrame

Referințe